Cei mai vechi copaci fosilizați din lume. Unde au fost descoperiți?

Cei mai vechi copaci fosilizați din lume, datând de acum 390 de milioane de ani, au fost descoperiți în stâncile înalte de nisip aflate de-a lungul coastei Devon și Somerset.

Cei mai vechi copaci fosilizați din lume sunt cu aproximativ 4 milioane de ani mai în vârstă decât recordul anterior, găsit în statul New York.

• Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
• Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?

Arborii fosilizați, cunoscuți sub numele de Calamophyton, arată a palmieri dacă sunt văzuți de la distanță, dar erau un „prototip” al tipurilor de arbori cu care suntem familiarizați astăzi. În loc de lemn solid, tulpinile lor erau subțiri și goale în centru și aveau înălțimi cuprinse între 2 și 4 metri. De asemenea, nu aveau frunze; ramurile lor erau acoperite de sute de structuri asemănătoare tijelor.

Fosilele au fost descoperite în apropiere de Minehead, pe malul sudic al Canalului Bristol, în apropierea a ceea ce este acum un complex de vacanță, scrie The Guardian.

Ce ne spun cei mai vechi copaci fosilizați despre peisajul din Devonian?

„Aceasta era o pădure destul de ciudată, nu ca orice pădure pe care o vezi astăzi. Nu exista nicio vegetație și iarba încă nu apăruse, dar erau multe crengi căzute de la acești arbori dens împachetați, care au avut un impact major asupra peisajului”, a declarat profesorul Neil Davies, geolog la Universitatea Cambridge (Anglia) și prim autor al studiului.

Oamenii de știință presupuneau anterior că această porțiune a coastei engleze nu conținea fosile semnificative de plante, dar această descoperire arată cum arborii timpurii au contribuit la modelarea peisajelor și la stabilizarea malurilor de râuri și a litoralului cu sute de milioane de ani în urmă.

Rezultatele sunt raportate în Journal of the Geological Society.

Cei mai vechi copaci fosilizați datează din perioada Devoniană, acum 358-419 milioane de ani, când viața a început prima sa expansiune majoră pe uscat. Până la sfârșitul perioadei, au apărut primele plante producătoare de semințe, iar primele animale terestre, în principal artropode, erau bine stabilite.

„Perioada Devoniană a schimbat fundamental viața pe Pământ. A schimbat, de asemenea, modul în care apa și uscatul interacționau unul cu celălalt, deoarece arborii și alte plante au ajutat la stabilizarea sedimentelor prin sistemele lor radiculare, dar se știe puțin despre primele păduri”, a spus Davies.

Informații noi, aduse de stâncile din Anglia

Pădurea fosilizată identificată de cercetători a fost găsită în formațiunea de nisip Hangman, aflată de-a lungul coastei de nord a Devonului și în vestul Somerset. În perioada Devoniană, această regiune nu era atașată de restul Angliei, ci se afla mai la sud, conectată la părți ale Germaniei și Belgiei, unde au fost găsite fosile similare din Devonian.

„Când am văzut pentru prima dată poze cu tulpinile copacilor, am știut imediat ce sunt, pe baza a 30 de ani de studiu al acestui tip de arbore în întreaga lume. A fost uimitor să-i vedem atât de aproape de casă. Dar cea mai revelatoare informație provine din faptul că vedem, pentru prima dată, acești arbori în pozițiile în care au crescut”, a spus dr. Christopher Berry, paleobotanist la Universitatea Cardiff (Țara Galilor) și coautor al studiului.

„Este prima noastră oportunitate de a privi direct ecologia acestui tip cel mai vechi de pădure, de a interpreta mediul în care creșteau arborii Calamophyton și de a evalua impactul lor asupra sistemului sedimentar”, continuă Berry.

Cercetarea de teren a fost efectuată pe cele mai înalte stânci de mare din Anglia, unele accesibile doar cu barca, și a relevat că această formațiune de nisip este de fapt bogată în material fosil de plante din perioada Devoniană.

În acea perioadă, situl era o câmpie semi-aridă, străbătută de canale de râuri mici care se revărsau din munți spre nord-vest. Emergența primelor grupuri strâns împachetate de arbori ar fi influențat modul în care curgeau râurile, au declarat cercetătorii.

„Uneori, oamenii cred că rocile britanice au fost destul de mult cercetate, dar acest studiu arată că ‘recitirea’ lor poate aduce descoperiri noi și importante”, a spus Davies.

Vă recomandăm să citiți și:

S-a aflat de ce a dispărut cea mai mare maimuță care a trăit vreodată!

Un eveniment din Vechiul Testament a fost verificat folosind câmpul magnetic al Pământului

Un cimitir medieval cu schelete în poziții ciudate, decoperit în Țara Galilor

Viermi uriași de acum 518 milioane de ani, descoperiți în Groenlanda